Mobila moale

Mobilier tapiţat – un obiect de interior cunoscut fiecărui om. Cunoaştem cu toţii ce aspect şi caracter are. Dar nu fiecare îi cunoaşte conţinutul. Ce materiale şi tehnologii sunt ascunse de vederea noastră?

Ce ne-am face fără fotolii şi canapele, mai ales acum, cînd stilul de viaţă devine din ce în ce mai strict şi sever. În „bratele” lor ne putem relaxa şi odihni de agitaţiile zilei, asculta muzică sau visa în tăcere. Canapeaua favorită, de regulă reprezintă pentru noi ceva mai mult, decît, doar un obiect de interior: acesta devine un prieten apropiat, simbolizînd căldura şi confortul casei. Însă, pentru a ramîne la fel pentru un timp îndelungat, el trebuie să corespunda cel putin acestor trei criterii: să fie confortabilă, să nu se decoloreze si să fie uşor de curăţat.

IÎn zilele noastre varietatea mobilierului tapiţat a celor mai importanţi producători mondiali te uimeşte. Se pare că fantezia designerilor nu cunoaşte limite; o vastă alegere de forme şi culori, garnituri în toate culorile curcubeului – începînd cu nuanţe delicate de pastel şi terminînd cu paleta de culori a tablourilor lui Salvador Dali. Un lucru clar este faptul că, în majoritatea cazurilor, cumpărăturile sunt făcute mai mult “cu ochii” decît cu raţiune. Cu toate acestea, să nu ne grăbim a judeca mobilierul dupa modul în care arată la exterior, dar să încercăm să aflăm, ce are în interior. Care este construcţia şi conţinutul? Experienţa practică ne sugerează, că aceasta este de o importanţa mai mare, decît oricare culoare sau design cît de sofisticat nu ar fi. Un mobilier bun ne ajută să ne despovărăm şi permite organizmului nostru să se relaxeze şi să se odihnească. Iar un mobiler de o calitate mai proastă, din contra, măreşte tensiunea. Şi în loc de odihnă putem obţine o afecţiune a nervului spatic, radiculită, osteohondroză, miastenie şi multe alte probleme cu coloana vertebrală, articulaţiile şi muşchii.

Fiecare persoana îşi are propriile preferinţe. Nu e doar o afirmaţie, ci un fapt dovedit stiinţific: fiecare dintre noi are preferinţele sale pentru culori şi propria percepţie a culorilor. Şi fără îndoială, interiorul locuinţei noastre devine un teren remarcabil pentru manifestarea personalităţii. Capacitatea de a percepe culoarea şi de a manipula cu nuanţele acesteia este unul din criteriile profesionalităţii designerului. Dar, luînd in consideraţe anumite reguli generale, fiecare dintre noi poate să dea dovada de o competenţă în alegerea gamei de culori pentru propria locuinţă.  
 Atunci cînd alege culoarea, omul tinde spre o armonie a culorilor reci (albastru-verde, abastru, bleu, violet) şi calde (maro-roscat, portocaliu, galben, galben-verde). Dacă se ajunge la armonia culorilor în interior, ne simţim confortabil la nivelul subconştientului; dacă nu, simţim anxietate şi furie. De asemenea, observăm că nuanţele întunecate crează în încăpere un sentiment de calm şi auto-reţinere, nuanţele luminoase, invers, înviorează. Nuanţele calde au mai mult dinamism, ele acţionează excitant, cele reci calmează, predispun la odihnă. Culorile prea energice, pot irita şi osteni.  
Psihologii clasifică culorile în grele şi usoare, liniştite şi sonore, apropiate şi depărtate. De exemplu, culorile calde sunt considerate apropiate, cele reci - depărtate. Culorile luminoase – uşoare, întunecate – grele.